Procurorul General al României, Alex Florența, a făcut publice detalii în premieră despre un caz complex de tentativă de lovitură de stat, implicându-i pe Călin Georgescu și Horațiu Potra, împreună cu alte 20 de persoane. Evenimentul a fost prezentat în cadrul unei emisiuni la Antena 3 și este descris ca fiind cel mai grav de acest gen în ultimii 35 de ani pentru România.

Războiul hibrid, mai periculos decât conflictul tradițional

Procurorul General a subliniat gravitatea unui război hibrid, care, deși nu implică un conflict militar declarat, utilizează metode subtile și variate pentru a destabiliza statul. Aceste tehnici includ influențarea opiniei publice, crearea de nemulțumire și panică, toate cu scopul de a slăbi țara din interior. În România, aceste metode au fost folosite de grupări extremiste pentru a induce dezordine și polarizare socială.

Cum a început totul

Campania de destabilizare a fost lansată încă din 2019 de o companie cu legături rusești, care a desfășurat o microtargetare asupra populației românești. Această strategie, similară cu cea folosită de Cambridge Analytica, a fost intensificată în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, când candidatul independent Călin Georgescu a beneficiat de o propagandă masivă online.

Tehnicile de manipulare au inclus crearea de site-uri clone și rețele de conturi de social media care au răspândit informații și narative manipulatoare pentru a prinde la public. O rețea amplă de pagini Facebook și conturi TikTok a fost folosită pentru a amplifica mesajele, ajungând la milioane de utilizatori cu știri senzaționale și speculații conspiraționiste.

Implicațiile pe termen lung

România se confruntă cu un atac hibrid major, însă amploarea acestuia poate rămâne, în cea mai mare parte, nezisă. Acest tip de război, care vizează mințile și percepțiile populației, reprezintă o amenințare persistentă pentru stabilitatea țării. Conform Procurorului General, aceste metode nu vor dispărea în curând, infrastructura fiind pregătită pentru viitoare acțiuni de influență.

Cazuri conexe la nivel internațional

Investigațiile din România sunt de mare interes și pentru alte țări din Europa de Est, care se confruntă cu tipare similare de destabilizare. Un exemplu este cazul unui cetățean columbian, coordonat de Rusia, implicat în acte de sabotaj împotriva infrastructurii feroviare din Ilfov. Aceste evenimente izolate fac parte dintr-un mecanism mai amplu, adresându-se unei regiuni mai mari.

Posibile legături cu Rusia

Una dintre figurile centrale ale cazului, Horațiu Potra, este suspectat că încearcă să obțină azil politic în Rusia, având numeroase legături documentate cu această țară, inclusiv întâlniri cu oficiali ruși. În mod similar, anturajul lui Călin Georgescu ar fi avut contacte cu elemente ale armatei ruse.

Perspective și acțiuni viitoare

În fața acestor provocări, Alex Florența a subliniat importanța criticilor constructive și a necesității de a face față provocărilor cu o fermitate sporită. Chiar și cu resurse umane limitate, prioritățile rămân clare: continuarea soluționării dosarelor importante și îmbunătățirea acțiunilor coordonate pentru securitatea națională.

Concluzia este că România a intrat într-o nouă eră de confruntări, unde războiul hibrid reprezintă o amenințare reală, cu scopul erodării încrederii și siguranței naționale.